Lecturi - Chuck Palahniuk (2)

,,CAPITOLUL 27

Să ne închipuim ce-ar fi fost dacă incendiul de la Chicago din 1871 ar fi durat şase luni până să-şi dea cineva seama. Să ne închipuim ce-ar fi fost dacă inundaţia de la Johnstown din 1889 sau cutremurul de la San Francisco din 1906 ar fi ţinut şase luni, un an, doi ani până să se bage de seamă.
Fiecare epocă îşi creează propriile catastrofe ,,naturale", fie că e vorba de a construi clădiri de lemn, de a construi pe o falie tectonică sau într-o câmpie inundabilă. [...]
Acum, aici şi acum, scriu din Seattle. La o zi, la o săptămână, la o lună după. Cine ştie la cât timp după ce s-a întâmplat evenimentul.[...]
Botaniştii numesc această nouă subspecie de iederă englezească Hedera helixseattle. La un moment dat începuse să dea pe dinafară în jardinierele de la Olympic Professional Plaza, să zicem. Iedera sufoca panseluţele. Nişte viţe se agăţaseră de o latură a faţadei de cărămidă şi continuau să se ridice. Nu a observat nimeni. Plouase mult.
Nu a observat nimeni până când, într-o dimineaţă, locatarii din Park Senior Living Center au găsit uşile de la intrarea în hol zăvorâte de iederă. În aceeaşi zi, peretele sudic al cinematografului Fremont, un zid de cărămidă şi beton gros de un metru, s-a prăbuşit peste o sală plină până la refuz. În aceeaşi zi s-a surpat şi depoul subteran de autobuze.[...]
Dedesubtul păienjenişului de viţe şi frunze, cărămizile sunt strâmbe şi dezghiocate. Betonul e împânzit de fisuri. Ferestrele sunt comprimate până li se sparg geamurile. În tocurile scâlciate, uşile nu mai au cum să se deschidă.[...]
Tăcută şi de neoprit. Sfârşitul civilizaţiei derulat cu încetinitorul.[...]"

(Chuck Palahniuk, Cântec de leagăn. Iaşi: Editura Polirom, 2007)